Antidot pentru suflet

“fii pentru mine ce nimeni nu a fost”
@mesajdela
Mi-am dat seama că o casă nu se rezumă la 4 pereți și un acoperiș, mi-am dat seama că în brațele tale mă simt ca acasă, în siguranță și fericită.
După mult timp, mi-am dat seama că nu trebuie să ridic tonul ca să mă fac auzită, cine va vrea să mă asculte, o să mă audă și printr-o șoaptă. Mi-am dat seama că privirile contează mai mult decât să poți atinge, chimia și spiritul este ce ne completează, uneori nebunia ne amuză, uneori liniștea ne unește, piesele pe care le cântăm ne fac fericiți, tu mă faci fericită.
Ia-mă așa cum sunt, nu mă analiza, nu trebuie, sunt ceea ce vezi, nu mă mai diseca, pentru că nu sunt un cadavru. Iubindu-te, o să îți dau tot ceea ce sunt, o să te vindec, o să te fac fericit, o să te prețuiesc. Dar toate astea în timp, nu-mi doresc să te copleșesc cu a mea iubire dintr-o dată, vreau să îți acord timp ca să câștigi încredere, inima nu trebuie să fie forțată să se deschidă. Ea se deschide în mod firesc, dacă îi dai timp.
Adevărul este că îmi e frică, îmi e frică să nu mă dezamăgești, îmi e frică, că poate nu o să iubești, poate nu o să simți prea multe, îmi e frică pentru că poate tu nu simți atât de multe cum simt eu. Nu vreau să fiu rănită, nu sunt pregătită să trec prin asta din nou, vreau să fiu prețuită, vreau să fiu timpul tău prețios, vreau să fi motivul pentru care zâmbesc, vreau să-mi fi familie, prieten și iubit în același timp, vreau să mă protejezi, uneori vreau să îmi rostești cuvinte frumoase, să ma complimentezi, vreau să mă ții de mână, să mă îmbrățișezi când îmi e bine dar și când nu îmi e bine, vreau să te știu acolo, pentru că eu îți voi fi alături, dacă mă lași.
Iubirea este puterea de a te regăsi în altceva decât în propriul sine. ,,A fi" înseamnă ,,a fi doi".
Vreau să iubesc ceea ce ești, nu ceea ce îmi arăți că ești. Dacă nu știu cum ești, cum să te iubesc? Poți să îmi construiești câte măști vrei și poți să mă ții cât de departe vrei de tine, dar sufletul meu nu se va întâlni cu al tău, ci cu al măștilor prin care vrei să respiri. Minciuna e ca o doză bună de diazepam. Dă senzația că rezolvă, dar nu rezolvă nimic. Mă înțelegi, nu-i așa? Și dacă nu mă înțelegi, nu e ceva grav. Nimic nu e bun sau prost, frumos sau urât, bine sau rău. Totul este așa cum e.
Vreau ca totul să fie curat și frumos între noi. Altfel nu pot. Nu vreau ca minciuna, indiferent în ce formă ar fi ea,să mă mai atingă.